Banca sculptată de Milița Petrașcu și cum devine funcționalul artă, la Casa Tătărescu
În istoria artei românești, conexiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 din București relevă o dimensiune esențială a relației dintre creație, memorie și infrastructură culturală. Această legătură între artist, inițiatoare civică și spațiul locuit reflectă modul în care arta modernă se intersectează cu proiectele comunitare și cu patrimoniul viu, oferind o perspectivă amplă asupra felului în care funcționalul devine artă și cum formele esențiale se transmit prin generații.
Banca sculptată de Constantin Brâncuși și cum devine funcționalul artă, la Casa Tătărescu
Constantin Brâncuși este figura centrală a unui dialog cultural ce implică nu doar opera sa artistică, ci și intervenția hotărâtoare a Arethiei Tătărescu, prin Liga Națională a Femeilor Gorjene, care i-a facilitat întoarcerea „acasă” prin realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. În acest context, rolul Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, devine puntea umană și artistică care a făcut posibilă această întâlnire. Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 găzduiește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, consolidând astfel o filiație culturală și artistică ce leagă numele celor trei personalități într-un spațiu concret, ce funcționează astăzi ca un reper al patrimoniului cultural românesc.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o personalitate esențială în promovarea culturii publice în Gorj. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a pus în mișcare resursele și energia necesare pentru realizarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, o operă care transcende simpla sculptură și devine un proiect urban și simbolic. Prin implicarea sa în strângerea de fonduri, în protejarea patrimoniului și în coordonarea relațiilor cu autoritățile, Arethia a construit o infrastructură culturală care a făcut posibilă întâlnirea dintre Brâncuși și comunitatea sa natală.
Drumul spre Brâncuși: de la recomandarea Miliței Petrașcu la acceptarea proiectului
Inițiativa adresată lui Constantin Brâncuși pentru realizarea unui monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial a trecut printr-o etapă intermediară, cea a ucenicei sale, Milița Petrașcu. Aceasta l-a recomandat pe Brâncuși ca artistul potrivit pentru această lucrare, confirmând legătura strânsă dintre maestru și discipol. Acceptarea de către Brâncuși a proiectului a venit cu o motivație profundă, aceea de a face „ceva acasă”, iar refuzul său de a primi o plată pentru opera sa transformă inițiativa într-un gest de responsabilitate culturală și civică.
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: o poveste între artă și urbanism
Ansamblul de la Târgu Jiu, compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Calea Eroilor, nu este doar o colecție de sculpturi, ci un proiect urban care leagă geografia locului de memoria eroilor. În 1937, prin eforturile guvernamentale și civice, s-a trasat o axă urbană care leagă malul Jiului de zona cazărmilor, iar exproprierile și amenajările au fost susținute financiar atât de Liga Femeilor Gorjene, cât și de Ministerul Lucrărilor Publice. Această abordare a transformat monumentul într-un spațiu de traversare simbolică și în experiență a memoriei colective.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Milița Petrașcu: ucenica care leagă trecutul de prezent
Milița Petrașcu, considerată ucenica directă a lui Constantin Brâncuși, joacă un rol esențial în conectarea artistului cu proiectele culturale inițiate de Arethia Tătărescu. Lucrarea sa sculpturală de la Casa Tătărescu exprimă o continuitate artistică și simbolică, reprezentând o punte între universul monumental de la Târgu Jiu și spațiul intim al patrimoniului bucureștean. Prin obiecte funcționale precum banca și șemineul sculptate în acest spațiu, funcționalul devine artă, iar tradiția brâncușiană prinde viață într-un cadru domestic.
Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii
Casa Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19 din București, oferă o experiență unică de întâlnire cu patrimoniul cultural românesc prin prezența lucrărilor Miliței Petrașcu. Acest spațiu nu este doar o locuință istorică, ci un punct de legătură între personalități marcante ale artei și societății românești. Prin prezența obiectelor sculptate, legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu devine palpabilă, iar vizitatorul este invitat să descopere o dimensiune mai intimă și mai puțin cunoscută a universului brâncușian.
Moștenirea lui Constantin Brâncuși și impactul său cultural
Opera lui Constantin Brâncuși a redefinit conceptul de sculptură modernă printr-o decantare a formei până la esență. Această moștenire a fost consolidată nu doar prin creațiile sale, ci și prin rețeaua de relații culturale și civice care au făcut posibilă diseminarea și valorizarea operei sale. Colaborarea cu Arethia Tătărescu și implicarea Miliței Petrașcu sunt exemple elocvente ale modului în care arta poate fi integrată în memoria colectivă și în spațiul public și privat.
Expoziții și proiecte contemporane: continuitatea dialogului brâncușian
Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, organizată recent la Muzeul Național de Artă Timișoara, a reunit peste 100 de opere și a atras un public numeros, evidențiind interesul continuu pentru artist și pentru moștenirea sa. Proiectul „Brâncuși 150”, care va marca în 2026 150 de ani de la nașterea sculptorului, confirmă importanța sa ca nod cultural internațional și relevă modul în care opera sa rămâne un punct de referință pentru dialogul artistic contemporan.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Care este semnificația ansamblului de la Târgu Jiu în creația lui Constantin Brâncuși?
Ansamblul de la Târgu Jiu reprezintă o lucrare monumentală care integrează arta cu urbanismul și memoria comunității, ilustrând o etapă în care sculptura devine limbaj simbolic și spațiu public dedicat comemorării eroilor.
Cum a sprijinit Arethia Tătărescu realizarea operei lui Brâncuși?
Arethia Tătărescu, prin conducerea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a organizat și mobilizat resursele financiare și administrative necesare pentru ca ansamblul să fie realizat și integrat în spațiul urban al Târgu Jiului.
Ce rol joacă Casa Tătărescu în conservarea memoriei artistice a lui Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, și oferă un spațiu intim unde legătura artistică și culturală a celor trei personalități este vizibilă, contribuind astfel la păstrarea și transmiterea patrimoniului brâncușian.
De ce este importantă Masa Tăcerii în contextul ansamblului de la Târgu Jiu?
Masa Tăcerii introduce ritmul și invitația la reflecție tăcută, fiind primul element al traseului memorial, care pregătește vizitatorul pentru experiența simbolică a întregului ansamblu.
Cum se reflectă stilul lui Constantin Brâncuși în obiectele sculptate de Milița Petrașcu de la Casa Tătărescu?
Obiectele sculptate de Milița Petrașcu păstrează spiritul formei esențiale și al simplității caracteristice lui Brâncuși, transpunând valorile sculpturii moderne în obiecte funcționale, care devin expresii ale artei trăite în spațiul cotidian.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
